Psihoterapia integrativă urmărește să promoveze vindecarea – asigurând că toate nivelurile ființei și funcționării unei persoane (sănătate mentală, fizică și emoțională) sunt maximizate.
Abordarea integrativă îi ajută pe clienți să înfrunte fiecare moment în mod deschis și autentic, fără a fi format în prealabil o opinie, așteptare sau atitudine. Acest lucru le permite să se concentreze mai bine asupra fricilor și rănilor care le limitează libertatea psihologică și să recunoască factorii declanșatori specifici care pot cauza modele de comportament perturbatoare.
Prin această conștientizare, psihoterapia integrativă ajută la crearea unei alianțe sănătoase între minte și corp – dând putere clienților să înceapă să își stabilească obiective și să practice noi comportamente care le vor permite să treacă dincolo de limitările lor și să descopere o mai mare satisfacție în viață.
Huber spunea, „în psihoterapie ca și în arta, este vorba de un <<savoir-faire>> care depășește regulile”. Acest <<savoir-faire>> implică din partea terapeutului o muncă de identificare și cunoaștere personală, creativitate, pentru a realiza terapia unică pentru problema unică .
Există permanent o nevoie a psihoterapeuților de a construi abordări flexibile cu mare potențial creativ, unic, care sa întâlnească unicitatea problemelor pacienților care solicită ajutorul lor.
Este imperios necesară găsirea unei soluții unice pentru o problemă unică. Se realizează o construcție, în care nu pacientul este cel care trebuie să se schimbe pentru a confirma adevărul teoriilor noastre.
Integrarea se referă la unirea afectivului, cognitivului, comportamentului, psihologicului în cadrul psihoterapiei.
Un pas important al procesului psihoterapeutic este stabilirea planului de tratament care să ofere cele mai bune rezultate pentru obiectivele clientului și care să contribuie cel mai repede la alinarea suferinței umane.
Oamenii vin la terapie din diferite motive și cred că este important ca terapia să ofere o diversitate de răspunsuri în funcție de nevoile specifice clienților. Pentru unii clienți, obiectivul principal este reducerea simptomului; dar pentru majoritatea clienților obiectivele sunt o mai bună relație de cuplu sau o mai bună înțelegere a propriei persoane.
Ființa umană este complexă și, în concluzie, este nevoie de o psihoterapie complexă care să nu ignore un nivel sau altul al funcționalității umane.
Procesul psihoterapeutic se realizează intr-un context deschis. Rolul psihoterapeutului este să ofere sprijin și ajutor de specialitate clienților pentru atingerea obiectivelor dorite.
Cadrul de timp destinat psihoterapiei variază în funcție de tipologia obiectivelor stabilite, astfel psihoterapia poate să implice doar câteva ședințe sau mai mulți ani, depinde de progresul în atingerea obiectivelor stabilite.
Deoarece viată oamenilor este într-o continuă schimbare, psihoterapeutul este precum un medic de familie, care oferă posibilitatea de a se apela la serviciile sale atunci când persoana se confruntă cu situații noi sau probleme neîntâlnite pană acum.
Din acest punct de vedere relația terapeutica și stabilirea unui cadru optim de lucru reprezintă vehiculele cele mai potrivite pentru menținerea sănătății noastre psihice si emoționale.